2011 - ACTIVITĂŢI - 1: COPILĂRIE ŞI FANTEZIE

1 iunie 2011 – Ziua Internaţională a Copilului

"COPILĂRIE ŞI FANTEZIE"  

Ediţia a II-a

Activităţi organizate:

● Recital de cântece în limba franceză, expoziţie de desene, concurs de desene pe asfalt – Elevii clasei I A de la Şcoala Generală I. D. SIRBU – Petrila (Institutor Maria ZMĂU);

● Expoziţie de artă grafică STUDII – Elevi de la Cercul de Arte Plastice de la Casa de Cultură a Studenţilor – Petroşani (Profesor coordonator Robert HUMMEL);

● Expoziţie de artă grafică PEISAJE – Elevi de la Grupul Şcolar CONSTANTIN BRÂNCUŞI – Petrila (Profesor coordonator Radu Dacian CHINŢA).

● Voioşie, cântece şi desene...

Preparative pentru vernisaj...

● Vernisajul expoziţiilor...

● Au expus: Simona BEJAN, Anita DRELLA, Andreea HATOŞ, Alexandru HOTEA, Anca MIHIŞ, Erika MUSCA, Roxana Cristina NISTOR, Roxana POPESCU, Erika SCHMIDT, Ioana Georgiana TERHEŞ, Oana TOPORAN, Mădălin UNGUREANU, Adrian ZMED.

● Participanţi la vernisaj: elevi, cadre didactice, un public larg.

Sediul asociaţiei - într-o zi însorită de octombrie

Sala de lectură

Sala de cursuri, reuniuni, colocvii

BRÂNCUŞI – Mon amour

De fiecare dată când destinul sau hazardul mă poartă la Paris, încerc să ajung şi la Centrul Naţional de Artă şi Cultură "Georges Pompidou", cunoscut şi cu denumirea Beaubourg…

Este o clădire imensă, stranie prin arhitectura-i… Alături de aceasta, o altă clădire mai modestă, dar care adăposteşte o mare moştenire culturală a umanităţii: ATELIERUL BRÂNCUŞI…

Dau o raită pe acolo, mă îmbăt cu lucirile "Ledei", ale "Principesei X", cu liniile "Măiastrelor", ale "Păsărilor în spaţiu" sau ale atâtor "comori" parcă înghesuite în acest loc, aparţinând, cândva, unuia dintre cei mai mari artişti ai lumii – un român de-al nostru... Îmi strecor obiectivul aparatului foto printre numeroşii vizitatori ce-şi exprimă admiraţia în toate limbile pământului...

Mă cuprinde şi o întristare: ISTORIA sau alţii pot decide în locul nostru... Şi-mi amintesc de o întâmplare "istorică"...

O redau aici, recunosc, cu COPY&PASTE:

http://revistaramuri.ro/index.php?id=1068&editie=44&autor=de%20Felix%20Sima

“Conform documentelor publicate de către Petre Popescu Gogan, în revista “Brâncuşi” (Târgu Jiu, nr. 1, 19 februarie 1995), Secţiunea de Ştiinţa limbii, Literatură şi Artă din cadrul Academiei R.P.R., în şedinţa din 28 februarie 1951, dezbate solicitarea sculptorului de a-şi dona statului român operele (230 sculpturi – socluri, 41 desene, 1600 fotografii şi clişee, unelte, mobilier, etc. – aflate în atelierul său din Impasse Ronssin. La acea şedinţă, prezidată de Al. Toma, poet proletcultist, au luat parte şi George Oprescu, Victor Eftimiu, George Călinescu, Camil Petrescu, K. Zambaccian, Alexandru Graur, Geo Bogza, George Murnu, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, Gala Galaction, Ion Jalea – numai nume sonore ale culturii româneşti. Al. Toma, în discursul său arogant, aberant şi distructiv îl considera pe Brîncuşi “reacţionar şi duşman al regimului”. Ion Jalea a prezentat o comunicare favorabilă, în care vorbea despre “apoteoza Brâncuşi”; la fel s-au pronunţat Camil Petrescu, Geo Bogza, iar Victor Eftimiu a subliniat valoarea naţională şi mondială a lui Brâncuşi. Preşedintele secţiunii, Mihail Sadoveanu, se pronunţase anterior cu privire la solicitarea lui Brâncuşi: “…vă ţineţi de fleacuri? Doar suntem la Academie! Luaţi ruşinea aiasta şi aruncaţi-o la coş!” Cum se petrecuseră lucrurile? “La oferta lui Constantin Brâncuşi, statul român a trimis nişte tovarăşi la Paris, printre care ţesătoarea Constanţa Crăciun de la Tricodava Bucureşti, care era ministru al culturii, Teoharie Georgescu – tipograf cu patru clase elementare, pe numele său adevărat Burah Tescovici, care era ministru de interne, şi pe Leonte Răutu care va deveni creierul ideologic al P.M.R. Brâncuşi i-a primit în atelier. Au început să-l întrebe despre fiecare operă, ce reprezintă. Brâncuşi, supărat, i-a scos afară din atelier, spunându-le: “Statul român trebuia să trimită nişte oameni competenţi”. Venind aceştia în ţară, i-au spus lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: “Operele lui Brâncuşi sunt nişte opere pe care le-ar putea face orice ţăran neinstruit.” Dej le-a spus să scrie un referat. Aceştia au scris referatul, pe colţul căruia stă rezoluţia: “Operele lui Brâncuşi nu ajută cu nimic la edificarea socialismului în România. Refuzăm!”

Nu comentez, doar mă întreb: Cu cât am fi fost mai bogaţi dacă ISTORIA sau oamenii decideau ca atelierul lui Brâncuşi să fie amenajat aici, la noi, în România ?

Ionel ZMĂU

Articol publicat în ZIARUL VĂII JIULUI - Nr. 414, 23 martie 2010

2004: Povestea unei înfăptuiri...

Se spune că o imagine poate fi, uneori, mai sugestivă decât o mie de cuvinte...

Asociaţia Culturală „Les Amis de la France” dispune în prezent de un sediu cochet, amenajat multifuncţional, cu o sală de lectură, cu o sală de cursuri, reuniuni sau colocvii, cu spaţii expoziţionale asemanatoare celor din galeriile de artă veritabile, cu un colţ informatic... Multe capitale de judeţ s-ar putea mândri cu un asemenea sediu...

Asociaţia are, ca orice lăcaş de cultură, o poveste. O poveste care a început în vara anului 2004 cu amenajarea sediului, cu căratul multor roabe de gunoi, cu „râcâitul căcatului uscat pe pereţi” (cum s-a scris în presa vremii), cu multă muncă, chiar şi-n coate şi-n genunchi, cum se spune...

O poveste a acestei „împliniri” ar putea fi redată, mult mai sugestiv, prin imagini...

***

Articol preluat din cotidianul Ziarul Văii Jiului, Nr. 584/23 noiembrie 2010.

Ziarul Văii Jiului este principalul partener media al asociaţiei: http://www.zvj.ro/