2012: D'ale presei - 1: Mica Franță din Petrila

  

Ziarul Vaii Jiului - Nr. 917 - 28 martie 2012

Reportaj de la cap de linie

Mica Franţă din Petrila

de Ilie PINTEA

Locul e cunoscut printre petrileni sub numele de „cap de linie”, pentru că aici se termina traseul autobuzelor care veneau de la Petroşani. Cum cobori în staţie, te întâmpină un bloc turn nelocuit, care rânjeşte trecătorilor prin câteva zeci de ferestre fără rame, simple găuri în zid. Nici celelalte blocuri, care se înşiră de-o parte şi de alta a străzii cu nume de primăvară ( 8 Martie, ce ironie!), nu arată mai bine. Monotonia acestui peisaj cenuşiu e spartă însă de un drapel francez, bot în bot cu bătrânul nostru tricolor, care sare în ochi de la distanţă, şi care vesteşte că aici e Asociaţia Culturală „Prietenii Franţei”, un aşezământ pe care te-ai aştepta să îl descoperi în buricul vreunei reşedinţe de judeţ, nicidecum într-un oraş ca acesta. Drept e că prietenii francezilor se află într-o bună vecinătate, fiind prinşi la mijloc între sediul organizaţiei „Salvaţi copiii” şi birourile ce găzduiesc serviciul de asistenţă socială al primăriei, semn că spiritul asociativ e la mare preţ printre petrileni, măcar în ceea ce priveşte caritatea.

În sediul cu drapel şi o mulţime de cărţi mă aştepta profesorul Ionel Zmău, care pusese de cafea şi freca mouse-ul pe Google. Are aici Internet, un birou cochet şi, cum ziceam, o mulţime de cărţi. Însă mi-am amintit de o vizită nu la fel de plăcută de acum câţiva ani, când avea geamurile îngheţate şi pereţii goi şi reci. Lucrurile au evoluat de-atunci şi fostul electrician la mina Petrila, ajuns francofon, are mulţumirea omului care ştie că a realizat ce şi-a propus, deşi mai sunt încă multe de făcut.

Profesor de franceză din întâmplare

Ionel Zmău, omul care a pus Petrila pe harta francofoniei, n-are nicio legătură cu Franţa, în afară de cea sentimentală. Mi-a povestit cu seninătate că a ajuns profesor suplinitor de franceză din pură întâmplare. După o scurtă carieră de electrician de mină şi un atelier de reparat televizoare, pe vremea când lucrurile încă se mai reparau, Ionel Zmău a vrut să schimbe macazul şi a dat concurs pentru un post de suplinitor la istorie, şi asta chiar la şcoala din cartierul în care locuieşte. Când a ajuns la şcoală, a aflat că postul nu mai era liber, dar directorul de atunci, Gheorghe Boantă, l-a întrebat dacă ştie franceza, pentru că are un post liber. Personajul nostru a răspuns afirmativ cu toată gura, deşi recunoaşte că era abia în faza de tatonări cu franceza - adică îi plăcea, dar de învăţat o învăţa aproape în acelaşi timp cu elevii săi. 

De la şcoală a ajuns la singurul liceu din oraş. A început să pună bazele unei asociaţii care să-i adune laolaltă pe copiii care vor să ştie despre ţara lui Baudelaire mai mult decât sărutul franţuzesc şi mărcile de coniac. O vreme a reuşit să se întâlnească cu copiii pe care îi capacitase în această acţiune la şcoală, dar când asociaţia  a prins contur, a devenit necesar un sediu. Ca orice nebun care îşi duce până la capăt ideea, Zmău n-a stat pe gânduri şi a pus la bătaie garsoniera în care avusese atelierul de reparat televizoare, dar a făcut rost de la primărie şi de garsoniera învecinată, folosită de vecini ca ghenă de gunoi sau pe post de grajd pentru calul unuia de pe-acolo. Găsise mult râvnitul sediu, însă micuţa garsonieră avea nevoie de reparaţii capitale. A făcut ce-a făcut, s-a milogit pe la primărie, până a primit bruma de bani necesară amenajării spaţiului, şi nu s-a dat în lături de la munca de jos, ca să îşi vadă împlinit visul, asta însemnând că a râcâit cu şpaclul căcatul de pe pereţi şi a pus umărul la tencuit, spart pereţi sau dat cu var.

Bibliotecă franceză la cap de linie

În tot acest timp în care s-a zbătut pentru sediul asociaţiei, Zmău a dat de ştire cât de mult a putut despre faptul că şi la Petrila există oameni îndrăgostiţi de limba şi cultura franceză. Aşa se face că a început să primească donaţii constând în cărţi de la ambasada franceză sau de la centrele culturale ale Franţei, chiar dacă pentru acest lucru a dat telefoane pe banii lui, sau a cheltuit alocaţia fetiţei pentru abonamentul la Internet. Cea mai consistentă acţiune a fost constituirea mediatecii franceze Jean Monnet la sediul asociaţiei, ceea ce înseamnă 2.400 de cărţi în limba franceză şi multe alte materiale multimedia destinate învăţării limbii franceze.

Nu doar limba lui Voltaire îi uneşte pe membrii asociaţiei petrilene, ci şi alte pasiuni comune. „În structura asociaţiei există trei cluburi: clubul de limbă, cultură şi civilizaţie franceză Les amis de la France, clubul de ştiinţe şi turism Carpatia şi clubul de arte vizuale Zenith. Teoretic, acoperim toată gama de activităţi care îi pot interesa pe tinerii de astăzi, care sunt atraşi şi implicaţi în ceea ce le propunem”, mai spunea profesorul Zmău.

De la cărţile franţuzeşti discuţia revine la imaginea sinistră a cartierului cinic botezat cu numele sărbătorii primăvăratice, cartier unde manelele şi cinzeaca de după şut au infinit mai multă importanţă decât discuţiile despre existenţialismul lui Sartre ori declamaţiile din Appolinaire. Pentru Zmău, oamenii ăştia simpli cu care se învecinează fac însă mai mult decât un sediu luxos unde să nu calce nimeni, pentru că, de bine - de rău, copiii care vor mai mult decât să-şi bată colegii la fotbal găsesc aici cărţile care le lipsesc în altă parte, chiar dacă se chinuiesc să descifreze titlurile de pe coperţile frumos colorate. „Zona este, într-adevăr, una a oamenilor săraci, dar poate e mai eficientă aici decât în centrul Petroşaniului, pentru că este în mijlocul oamenilor. Copiii care nu au acasă o carte se bucură că vin aici şi pot citi. Am reuşit, în ultima vreme, să atragem în asociaţie un grup de tineri foarte talentaţi, ale căror lucrări le vedeţi pe pereţii din sediu şi asta ne face să credem că nu suntem mai prejos decât alţii”, zicea Ionel Zmău. Care se bucură când micii lui prieteni vor să citească o revistă franceză, chiar dacă-i interesează mai mult pozele.

Trebuie să vă spun totuşi că, de când îl ştiu pe francofonul acesta - care mai e şi poet pe deasupra - nu reuşesc să înţeleg cum se împacă temperamentul de moldovean molatic cu rigoarea pe care o presupune un demers îndelungat şi anevoios ca facerea şi creşterea unei asociaţii. Tot Zmău mi-a desluşit şi această mirare, în interviul pe care îl veţi vedea în această seară pe Kapital TV, din care veţi afla şi că, dacă ar fi predat engleza, ar fi făcut o asocia­ţie de prieteni ai Marii Britanii. Eu unul aştept cu interes constituirea unui grup de prietenie româno-japonez, unde m-aş înscrie cu plăcere, măcar ca să am cu cine comenta Shogun-ul lui James Clavell ori haikurile lui Dumitru Velea.

http://www.zvj.ro/articole-12047-Reportaj+de+la+cap+de+linie++Mica+Fran+++++din+Petrila.html 

2012 - 6: DIX MOTS DE LA FRANCOPHONIE / ZECE CUVINTE ALE FRANCOFONIEI

Asociaţia Culturală LES AMIS DE LA FRANCE – Petrila

în parteneriat cu

INSTITUTUL FRANCEZ - PARIS

AMBASADA FRANȚEI ÎN ROMÂNIA

CONSILIUL LOCAL ȘI PRIMĂRIA PETRILA

 

în cadrul

SĂPTĂMÂNII INTERNAȚIONALE A FRANCOFONIEI

a organizat expoziţiile de afișe, grafică și fotografii

DIX MOTS DE LA FRANCOPHONIE

ZECE CUVINTE ALE FRANCOFONIEI

Vernisajul a avut loc sâmbătă, 24 martie 2012, ora 11:00, la Mediateca Francofonă JEAN MONNET – Petrila, Strada 8 Martie, Bl. 33/2  (lângă SPLAS – Petrila).

 PREPARATIVELE...

Pe lângă expoziția de afișe, Institutul Francez din Paris a oferit asociației și materiale didactice.

 VERNISAJUL...

 Mulțumim, Ziarul Văii Jiului!

 

CHIPURI VESELE...

 

Au expus:

Fotografie

Ioana-Alexandra BRĂTESCU

Vlad-Theodor CIONTESCU

Aura Denisa CREȚESCU

Kristina-Monika FODOR

Vlad IOVĂNUȚ

Alexandra-Ramona RUSU

Cosmin STANCIU

Ioana-Victoria SZOCS

Dragoș TERTECI-POPESCU

Ștefan Bogdan TOTORAN

Grafică

         

Aura Denisa CREȚESCU

          Vlad IOVĂNUȚ

          Roxana Cristiana NISTOR

Denisa Mihaela ROȘCA

          Cosmin STANCIU

2012 - 5: Petrila în presa internațională

• AFAL (Association Francophone d’Amitié et de Liaison / Asociație Francofonă de Prietenie și de Legătură), cu sediul în Paris, este o uniune internațională de asociații și ONG-uri cu vocație sectorială sau geografică, acoperind domeniile cele mai diverse ale francofoniei. http://www.afalassociation.com/

• AFAL cuprinde120 de asociaţii membre, printre ele fiind și Asociația Culturală „Les Amis de la France” - Petrila.

„Liaisons” („Legături”) este o revistă trimestrială editată de AFAL. În Nr. 69/februarie 2012, sunt prezentate și câteva dintre proiectele asociației, derulate 2011.

2012 - 4: DELF - Informații importante

Asociația Culturală „Les Amis de la France” - Petrila, în colaborare cu Institutul Francez - Timișoara, intenționează constituirea unui centru de cursuri, pregătire și antrenament pentru examenele DELF.

Vor avea acces la aceste cursuri toți elevii și tinerii interesați din Valea Jiului.

Pentru cursuri, se vor folosi metode moderne, audio-video, asociația dispunând de logistica necesară.

Mai precizăm că Institutul Francez - Timișoara a donat deja asociației primele materiale necesare acestor cursuri.

 

●●●

Pentru a oferi mai multe informații despre DELF, publicăm - aici - un material amplu, oferit de Institutul Francez - Timișoara.

Argumente în favoarea examenului DELF (pentru şcolari şi juniori)

(DELF - Diploma de Studii în Limba Franceză)

De ce să-ţi doreşti să obţii o diplomă  DELF ?

IMPORTANT !

Acest document nu trebuie să fie transmis sub această formă. Unele argumente vizează elevii, altele părinții, altele directorii de şcoli si respectiv profesorii. În funcție de persoanele cărora se adresează, fiecare cadru didactic se va servi de aceste argumente  în modul pe care-l va considera că este cel mai potrivit.

Motive pedagogice pentru a pregăti / susţine examenul DELF :

Despre DELF în general :

·         Este un examen ce validează patru competențe în limba franceză : înțelegere orală, înțelegere scrisă, exprimare orală, exprimare scrisă. Elevul  se pregătește pentru a putea  înțelege şi pentru a se putea exprima în limba franceză, ceea ce îl va ajuta atunci cand va trebui să vorbească cu un francofon. Dacă pregătirea lui s-a axat pe cunoştinţele de gramatică şi de limbă în general, cu toate că ştie franceză, poate întâmpina dificultăți în utilizarea acesteia în diferite situații (îndeosebi în comunicarea orală).

      A te pregăti pentru DELF înseamnă  a fi capabil să comunici în limba franceză și nu doar a stăpâni gramatica, vocabularul sau elemente de civilizație franceză.

·         Examenul DELF nu presupune niciun test de gramatică sau de lexic : cunoașterea limbii este evaluată  pornind de la probele scrisă  și orală, pe baza unei grile de evaluare: una pentru examinarea scrisă şi alta pentru examinarea orală (a se anexa sau arăta).

·         Examenul DELF este o diplomă  care evaluează nivelul de limbă franceză într-o manieră echilibrată: se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii franceze (reguli de gramatică, vocabular, expresii), precum și capacitatea de înțelegere și exprimare. Acestea sunt apreciate în grila de evaluare în felul următor : se evaluează în proporţie de 60% capacitatea de înțelegere și exprimare și 40%  corectitudinea lingvistică (gradul de corectitudine gramaticală, abundența și precizia vocabularului, pronunție și intonație).

·         A te pregăti pentru DELF, înseamnă a învăța să scrii și să vorbești în diverse situații de comunicare (de ex : trebuie să fie evident cine scrie și cui îi scrie, de ce îi scrie, aplicându-se ritualurile specifice comunicării ) : convorbire, dezbatere, conversație în diverse situaţii: la medic, într-o instituție administrativă, într-o situație formală, în redactarea scrisorilor, a articolelor de presă, etc. Nu este vorba doar despre discuții sporadice sau despre redactarea de teme şcolare, ca de exemplu : povestiți cum v-ați petrecut vacanțele, descrieți anotimpul toamna, situaţii în care ne putem întreba cui se adresază textul şi de ce.

Importanța examenelor DELF în contextul românesc :

·          Notarea lucrărilor evidențiază capacitatea elevului de a utiliza limba : la probele de înțelegere scrisă şi orală (unde se completează  teste grilă și se răspunde la intrebări pe baza unui document citit sau audiat) la evaluare, nu se ține cont de greșelile de limbă pe care le face candidatul  când răspunde la întrebări. Se urmărește cu prioritate înțelegerea documentului de către candidat. Prin urmare, corectitudinea limbii este irelevantă în această situaţie, exceptand cazul în care formularea împiedică descifrarea răspunsului.

·         DELFul respectă criteriile de evaluare recomandate de către Consiliul European în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbile Străine (CECR), sistem adoptat în majoritatea țărilor europene (în Romania, începând cu sesiunea bacalaureatului din 2010). A avea diploma B1 sau B2, înseamnă același lucru pentru toți, în toate țările în care referința este CECR.

 Prin urmare, este absolut necesar să se respecte aceste criterii și să se evite acordarea, adesea, de note maxime elevilor, adică punctaje care să le permită să reuşească la examen şi să se atingă astfel procentaje de reuşită extrem de ridicate în comparaţie cu media la nivel mondial.

O probă de examen (de exemplu : înțelegere orală, exprimare orală) este notată  pe 25 de puncte. Punctajul mediu este de 12,5 de puncte. Obţinerea a 13, respectiv 14/25 puncte în sistemul de notare al examenului DELF, înseamnă  promovarea examenului. 14/25 puncte este un rezultat satisfăcător, însă obținerea a 24/25 puncte este extrem de rar. Acest lucru trebuie explicat elevilor şi totodată părinților.

A-i da candidatului o notă mai bună decât cea pe care ar merita să primească aplicăndu-se ad literam criteriile stabilite de CECR, nu înseamnă a-i face acestuia o favoare : în momentul în care va dori să studieze  într-o filială francofonă din Romania sau într-o universitate franceză, va conştientiza, dacă criteriile de notare ale CECR  nu au fost respectate, că nivelul menționat pe diplomă nu corespunde realității (de exemplu, a obţinut o diplomă de nivel B2, în timp ce în realitate,nivelul lui este B1). Rezultatul va fi mai degrabă un dezavantaj, elevul va întampina dificultăți, probleme, va fi dezamăgit. Pentru a evita acest lucru, datoria noastră ca profesori, ca parinţi, este de a le prezenta realitatea.

Dacă criterile de evaluare propuse pentru DELF sunt respectate, unii candidați vor obține note slabe, alții nu vor lua examenul. Aceasta nu înseamnă că examenul este ,,prea dificil’’, ci că evaluarea este făcută conform criteriilor din grila de evaluare, adică nu este o evaluare bazată pe impresii. Este normal și trebuie admis (de către întreg personalul didactic şi de către părinţi) că doar o parte din candidați obțin rezultate de trecere.

Dacă  criteriile de evaluare sunt respectate, examenul DELF este fiabil şi obiectiv. Este independent faţă de orice sistem școlar sau universitar. Candidatul este în mod obligatoriu examinat de evaluatori  care nu-l cunosc. Prin urmare, se evită, pe de-o parte o generozitate excesivă în ceea ce-i privește pe candidații pe care-i cunoaştem (El/Ea nu era în formă în ziua examenului, săracul /săraca !), iar pe de altă parte , se evită severitatea excesivă a unui juriu  care trebuie  să elimine cu orice preț, dat fiind că există un număr prea mare de candidați comparativ cu numărul de locuri disponibile intr-o secție bilingvă sau la universitate.

Motivații practice şi strategice:

·         Este un examen internaţional recunoscut în 130 de ţări. Este recunoscut atât ca diplomă (din punct de vedere administrativ), cât şi ca certificare ce atestă capacitatea de comunicare (înțelegere, exprimare scrisă, exprimare orală, deci aspecte practice centrate pe eficacitate).

·         Cei ce obțin nivelul B2 nu mai sunt nevoiţi să susţină test de limbă la admiterea în sistemul universitar francez.

·         În același timp, pe lângă obținerea unei diplome recunoscută pe viață, atât în țară cât și în străinătate, aceasta îi scutește pe elevi de  proba scrisă și orală la bacalaureatul romanesc :

 -nivelele B1 şi B2 îi scutesc pe elevi de proba orală  la limba franceză la examenul de bacalaureat

 -nivelul B2 îi scutește pe absolvenții secțiilor bilingve francofone de proba specifică de limba franceză  în cadrul examenului de bacalaureat ( este cazul a 29 de instituții şcolare). Elevul ,,împușcă doi iepuri dintr-o lovitură”.

·         Este necesar să se abordeze  cu elevii şi cu părinții diferitele aspecte ale învăţării limbilor străine, nu doar în funcție de obiectivele pe termen scurt, ca de exemplu : examenul de bacalaureat, admiterea la facultate, etc., dar și perspectivele pe termen  lung şi anume competitivitatea pe piața muncii. Suntem mai performanţi dacă vorbim mai multe limbi străine și dacă dispunem de o diplomă recunoscută pe plan internaţional.

·         A se evita competiția dintre limba franceză şi limba engleză și a se evidenția,în schimb, complementaritatea acestora.

În zilele noastre, a nu vorbi limba engleză este considerat un dezavantaj. Într-adevar așa este, n-ai cum sa ignori realitatea .

 A învăța limba engleză, nu exclude învăţarea limbii franceze (sau a oricărei alte limbi străine).

A vorbi o singură limbă este o limitare care conduce către banal. Pe piața muncii va fi preferată angajarea unui candidat ce vorbește mai multe limbi străine, în defavoarea altuia care vorbește una singură. Viitorul inseamnă multilingvism: în anul 2020, dacă vom vorbi o singură limbă, vom fi la fel de dezavantajați ca acum 20 sau 30 de ani cand nu se vorbea nici o limbă străină.

Prin urmare  este important să se cunoască cel puţin două limbi străine și să se obțină certificate în aceste două limbi, certificate ce sunt recunoscute aproape în întreaga lume. Deci, dacă se învață  limba engleză şi limba franceză, susţinerea examenului DELF este la fel de importantă ca susţinerea examenului Cambridge sau testul american TOEFL (Test de engleza ca limbă străină).

De reţinut :

·         1st certificate Cambridge  corespunde nivelului B1 și are aceeași valoare ca nivelul B1 al examenului DELF.

·         Advanced Cambridge este de nivel B2 ca și examenul DELF B2.

A obține o diplomă DELF și o diplomă Cambridge este la fel de important, însă nu e obligatoriu ca ambele sa fie de același nivel.

Un alt aspect important : examenul DELF este mai ieftin decât examenul Cambridge. Aceasta nu înseamna ,,să vă prezentaţi la DELF pentru că este mai ieftin’’ , ci ,,susţineţi şi examenul pentru DELF’’ căci este mai ieftin.

Măsuri de precauție :

DELF-ul presupune 4 diplome ce corespund unor 4 niveluri diferite de cunoaştere a limbii:

  -  DELF A1 (accesibil începând cu acumularea a 100 ore de studiu de franceză)
  -  DELF A2 (accesibil începând cu acumularea a 200 ore de studiu de franceză)

  -  DELF B1 (accesibil începând cu acumularea a 350 ore de studiu de franceză)

  -  DELF B2 (accesibil începând cu acumularea a 450 ore de studiu de franceză)

Precauţia nr 1 : nu vă înscrieți la examen la o vârstă fragedă : nu se impune o vârstă limită, însă candidatul trebuie sa fie destul de matur pentru a putea rezolva subiectele propuse. La o vârstă cuprinsă între 13 şi14 ani, candidații pot avea dificultăți să se exprime oral timp de 10-15 minute pe subiecte date. In funcţie de caz, pentru o mai bună orientare asupra nivelului potrivit, accesați site-ul CIEP (Centrul  Internaţional de Studii Pedagogice din Paris ),unde găsiți o serie de exemple de subiecte.

Precauţia nr 2 : alegeți diploma care corespunde nivelului elevului : profesorul trebuie să-și sfătuiască elevii în această privință. Nu există teste ce permit identificarea nivelului de diplomă aleasă, de aceea, înainte de a  înscrie elevul  la examen, trebuie consultat profesorul care-i cunoaște bine nivelul şi competenţele. Dacă elevul se înscrie la Delf nivelul B1 doar pentru a fi scutit de proba scrisă si orală de limba franceză la bacalaureat este în zadar dacă șansele sale de reușită sunt minime. În acest caz, este mai bine ca elevul să-şi propună să ajungă la nivelul B1 în momentul când are loc proba de limba franceză la bacalaureat.

Precauţia nr 3 : pregătirea şi susţinerea examenului trebuie făcute din timp pentru a putea obține diploma la momentul potrivit, conform calendarului înscrierii la bacalaureat. Trebuie semnalat acest lucru elevilor: dacă se susţine  examenul în clasa a XI-a nu va fi nici o problemă, în schimb, dacă elevii se prezintă la examen în clasa a XII-a, trebuie să o facă în cadrul sesiunii din luna noiembrie sau, cel târziu, în luna februarie.

Precauţia nr 4 : candidatul trebuie să cunoască și să fi rezolvat tipurile de subiecte propuse. De asemenea, acesta trebuie să fi fost antrenat să comunice în limba franceză (nu este suficient ca el să știe  franceza, ci să fie capabil să comunice în franceză).

Înainte de toate, examenul DELF se pregătește pe parcursul orelor de limba franceză,  la liceu şi chiar în clasele de gimnaziu. Profesorul trebuie să-și organizeze metodele de predare (planurile de lecție și metodologia) astfel încat, la momentul dorit, elevul să fie capabil să se exprime în limba franceză pe o temă dată, să întocmească un document scris (scrisoare oficială sau articol de presă), etc.

Se recomandă urmarea unui curs de pregătire. Pregătirea nu înseamnă doar efectuarea de simulări de teste ,,ci învățarea în mod progresiv, cu ajutorul metodelor şi materialelor concepute special, a tehnicilor comunicării în scris și oral (înțelegere și exprimare scrisă/orală).

Sugestie : prezentaţi-vă la DELF cu regularitate (A1 după un număr de 100-120 de ore de franceză, A2 după un număr de 200-240 de ore de franceză, etc.). Care sunt motivele ?

Primul motiv : astfel se face un antrenament în spiritul examenului

Al doilea motiv : se permite verificarea în mod constant a nivelul de franceză cu ajutorul unei evaluări efectuată de comisii din exteriorul clasei şi a şcolii.

Al treilea motiv : se dobândeşte astfel un ritm de învățare cu stabilirea unui ţel final (DELF B2) și alte termene intermediare (DELF A1, A2, B1).

În concluzie :

Pentru elevii interesați de limba franceză şi care au înțeles importanța pentru viitorul lor profesional a cunoașterii mai multor limbi străine la nivel ridicat, pregătirea pentru examenul DELF ar putea fi o oportunitate.

Este  important să se renunțe la ideea de a selecta elevii care au mai multe șanse de reușită la examen. Pregătirea pentru examen nu trebuie să conste doar în câteva ore de simulare pentru elevii cei mai buni cu puţin timp înaintea sesiunii.

Este de preferat să se identifice elevii care vor să susţină examenul DELF și să li se dea posibilitatea de a se perfecționa, de a atinge nivelul dorit prin cursuri de pregătire.

Este mai bine să se aibă în vedere cursuri de pregătire cu o durată de mai multe luni : de exemplu, începerea cursurilor de pregătire în luna septembrie sau octombrie pentru a putea susține examenul în luna februarie sau aprilie. În aceste condiții, elevii care întâmpină dificultăți, au timp să și le rezolve și astfel să reușească la examen.

Cursurile de pregătire pentru examenul DELF sunt o bună alternativă atunci când nu mai există clase cu program intensiv de învăţare a francezei. În plus, pregătirea pentru DELF permite unui număr din ce în ce mai mare de elevi dobândirea de cunoştințe la un nivel mai ridicat si urmarea unui curs centrat pe comunicare în cele mai bune condiții (grupa formată din elevi voluntari, deci, motivati, efectiv redus în comparație cu cel al unei clase normale).

Astfel, adolescentul va deține competenţe într-o franceză actuală, adaptată epocii în care trăim.

●●●

Pentru informații și alte detalii, vizitați

Mediateca Francofonă JEAN MONNET - Petrila

Str. 8 Martie, Bl. 33/2 (Lângă SPLAS)

2012 - 3: IPOSTAZE și APA & IARNA

PREPARATIVE...

... sau atâtea și-atâtea încercări de-a oferi celor care cred în noi o „desprindere din ritm”... 

Noi suntem Clubul de Arte Vizuale „Zenith”...

Oooooooooooooooo: daaaaaaaaaaaaaaaaaa!!! Pân’ la urmă, am fost și „sanitari”: am făcut injecții la cartușele imprimantei... Vremuri de criză... Sau de postură de „cenușăreasă”, așa cum este CULTURA... „Postură”, nu „impostură”...

Am dat lumii de știre...

ZIARUL VĂII JIULUI

CRONICA VĂII JIULUI

Apoi, într-o după-amiază însorită:

VERNISAJUL...

Participanți la vernisaj

Gheorghe Boantă (Consilier, Consiliul Local - Petrila), Vasile Pop (Consilier, Consiliul Local - Petroșani).

Cadrele didactice Daniela Ciontescu, Luminița Mihoc, Marius Nechita, Ana-Maria Palade, Florica Teleche (Colegiul Național „Mihai Eminescu” Petroșani), Lucian Birton, Paula Nechita  (Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși” - Petrila), Florentina Buia, Constantin Fotău, Maria Pop (Școala Generală „I. G. Duca” - Petroșani), Maria Zmău (Școala Generală „I. D. Sîrbu” - Petrila), Marcela Meraru, Ecaterina Turcu (Grădinița PN 2 - Petrila).

Au mai participat elevi, tineri, părinți, un public larg... Adică toți cei care-au dorit să evadeze, chiar și pentru câtva timp, din cenușiul cotidian pentru a admira „pete de culoare” ori pentru a fi alături de niște tineri care cred că - și prin ei - lumea poate fi mai colorată...

Mulțumim mult!

Despre acest vernisaj, în data de 5 martie, KAPITAL TV a prezentat un reportaj în cadrul emisiunii „Info KTV”.

Reporter: Adriana TRANCĂ

Imagine: Levente GERGELY