Asociația Culturală „Les
Amis de la France” - Petrila, în colaborare cu Institutul Francez - Timișoara,
intenționează constituirea unui centru de cursuri, pregătire și antrenament
pentru examenele DELF.
Vor avea acces la aceste cursuri toți elevii și tinerii interesați din
Valea Jiului.
Pentru cursuri, se vor folosi metode moderne, audio-video, asociația
dispunând de logistica necesară.
Mai precizăm că Institutul Francez - Timișoara a donat deja asociației
primele materiale necesare acestor cursuri.
Pentru a oferi mai multe informații despre DELF, publicăm - aici - un
material amplu, oferit de Institutul Francez - Timișoara.
Argumente
în favoarea examenului DELF (pentru şcolari şi juniori)
(DELF - Diploma de Studii în Limba Franceză)
De ce să-ţi doreşti să obţii o diplomă
DELF ?
IMPORTANT !
Acest document nu trebuie să fie transmis sub
această formă. Unele argumente vizează elevii, altele părinții,
altele directorii de şcoli si respectiv profesorii. În funcție de
persoanele cărora se adresează, fiecare cadru didactic se va servi de aceste
argumente în modul pe care-l va
considera că este cel mai potrivit.
Motive pedagogice pentru a pregăti / susţine examenul DELF :
Despre DELF în general :
·
Este un examen ce
validează patru competențe în limba franceză : înțelegere orală, înțelegere scrisă,
exprimare orală, exprimare scrisă. Elevul
se pregătește pentru a putea înțelege şi pentru a se
putea exprima în limba franceză, ceea ce îl va ajuta atunci cand va trebui să
vorbească cu un francofon. Dacă pregătirea lui s-a axat pe cunoştinţele de
gramatică şi de limbă în general, cu toate că ştie franceză, poate întâmpina
dificultăți în utilizarea acesteia în diferite situații (îndeosebi în
comunicarea orală).
A te pregăti pentru DELF înseamnă a
fi capabil să comunici în limba franceză și nu doar a stăpâni
gramatica, vocabularul sau elemente de civilizație franceză.
·
Examenul DELF nu
presupune niciun test de gramatică sau de lexic : cunoașterea limbii este evaluată pornind
de la probele scrisă și orală, pe baza unei
grile de evaluare: una pentru examinarea scrisă şi alta pentru examinarea orală
(a se anexa sau arăta).
·
Examenul DELF este o
diplomă care evaluează nivelul de limbă
franceză într-o manieră echilibrată: se evaluează
nivelul de cunoaștere a limbii franceze (reguli de gramatică, vocabular, expresii), precum și capacitatea de înțelegere și exprimare. Acestea
sunt apreciate în grila de evaluare în felul următor : se evaluează în
proporţie de 60% capacitatea de înțelegere și exprimare și 40% corectitudinea lingvistică (gradul de
corectitudine gramaticală, abundența și precizia vocabularului, pronunție și intonație).
·
A te pregăti pentru
DELF, înseamnă a învăța să scrii și să vorbești în diverse situații de comunicare (de ex : trebuie să fie evident cine scrie și cui îi scrie, de ce
îi scrie, aplicându-se ritualurile specifice comunicării ) :
convorbire, dezbatere, conversație în diverse situaţii: la medic, într-o instituție administrativă,
într-o situație formală, în redactarea scrisorilor, a articolelor de presă, etc. Nu este
vorba doar despre discuții sporadice sau despre redactarea de teme şcolare, ca de
exemplu : povestiți cum v-ați petrecut vacanțele, descrieți anotimpul toamna, situaţii în care ne putem întreba cui se adresază
textul şi de ce.
Importanța examenelor DELF în contextul românesc :
·
Notarea lucrărilor evidențiază capacitatea
elevului de a utiliza limba : la probele de înțelegere scrisă şi
orală (unde se completează teste grilă și se răspunde la
intrebări pe baza unui document citit sau audiat) la evaluare, nu se ține cont de greșelile de limbă pe care
le face candidatul când răspunde la
întrebări. Se urmărește cu prioritate înțelegerea documentului de către candidat. Prin urmare, corectitudinea limbii
este irelevantă în această situaţie, exceptand cazul în care formularea împiedică
descifrarea răspunsului.
·
DELFul respectă
criteriile de evaluare recomandate de către Consiliul European în Cadrul
European Comun de Referinţă pentru Limbile Străine (CECR), sistem adoptat în majoritatea țărilor europene (în Romania,
începând cu sesiunea bacalaureatului din 2010). A avea diploma B1 sau B2,
înseamnă același lucru pentru toți, în toate țările în care referința este CECR.
Prin urmare, este absolut necesar să se respecte aceste criterii și să se evite acordarea, adesea, de note maxime elevilor, adică punctaje care să
le permită să reuşească la examen şi să se atingă astfel procentaje de reuşită
extrem de ridicate în comparaţie cu media la nivel mondial.
O probă de examen (de
exemplu : înțelegere orală, exprimare orală) este notată pe 25 de puncte. Punctajul mediu este de 12,5
de puncte. Obţinerea a 13, respectiv 14/25 puncte în sistemul de notare al
examenului DELF, înseamnă promovarea
examenului. 14/25 puncte este un
rezultat satisfăcător, însă obținerea a 24/25 puncte este
extrem de rar. Acest lucru trebuie explicat elevilor şi totodată părinților.
A-i da candidatului o notă mai
bună decât cea pe care ar merita să primească aplicăndu-se ad literam criteriile stabilite de CECR, nu înseamnă a-i face
acestuia o favoare : în momentul în care va dori să studieze într-o filială francofonă din Romania sau
într-o universitate franceză, va conştientiza, dacă criteriile de notare ale
CECR nu au fost respectate, că nivelul
menționat pe diplomă nu corespunde realității (de
exemplu, a obţinut o diplomă de nivel B2, în timp ce în realitate,nivelul lui
este B1). Rezultatul va fi mai degrabă un dezavantaj, elevul va întampina
dificultăți, probleme, va fi dezamăgit. Pentru a evita acest lucru,
datoria noastră ca profesori, ca parinţi, este de a le prezenta realitatea.
Dacă criterile de evaluare propuse pentru DELF sunt
respectate, unii candidați vor obține note slabe, alții nu vor lua examenul. Aceasta nu înseamnă că examenul
este ,,prea dificil’’, ci că evaluarea este făcută conform criteriilor din
grila de evaluare, adică nu este o evaluare bazată pe impresii. Este normal și trebuie admis (de către
întreg personalul didactic şi de către părinţi) că doar o parte din candidați obțin rezultate de trecere.
Dacă
criteriile de evaluare sunt respectate, examenul DELF este fiabil şi
obiectiv. Este independent faţă de orice sistem școlar sau universitar.
Candidatul este în mod obligatoriu examinat de evaluatori care nu-l cunosc. Prin urmare, se evită, pe
de-o parte o generozitate excesivă în ceea ce-i privește pe candidații pe
care-i cunoaştem (El/Ea nu era în formă
în ziua examenului, săracul /săraca !), iar pe de altă parte , se
evită severitatea excesivă a unui juriu
care trebuie să elimine cu orice
preț, dat fiind că există un număr prea mare de candidați
comparativ cu numărul de locuri disponibile intr-o secție bilingvă sau la
universitate.
Motivații practice şi strategice:
·
Este un examen
internaţional recunoscut în 130 de ţări. Este recunoscut atât ca diplomă (din punct de vedere administrativ), cât
şi ca certificare ce atestă capacitatea de comunicare (înțelegere, exprimare
scrisă, exprimare orală, deci aspecte practice centrate pe eficacitate).
·
Cei ce obțin nivelul B2 nu mai sunt nevoiţi să susţină test de
limbă la admiterea în sistemul universitar francez.
·
În același timp, pe lângă obținerea unei diplome
recunoscută pe viață, atât în țară cât și în străinătate, aceasta îi scutește pe elevi de proba scrisă și orală la
bacalaureatul romanesc :
-nivelele B1 şi B2 îi scutesc pe elevi de
proba orală la limba franceză la
examenul de bacalaureat
-nivelul B2 îi scutește pe absolvenții secțiilor
bilingve francofone de proba specifică de limba franceză în cadrul examenului de bacalaureat ( este
cazul a 29 de instituții şcolare). Elevul ,,împușcă doi iepuri dintr-o
lovitură”.
·
Este necesar să se
abordeze cu elevii şi cu părinții diferitele aspecte
ale învăţării limbilor străine, nu doar în funcție de obiectivele pe
termen scurt, ca de exemplu : examenul de bacalaureat, admiterea la
facultate, etc., dar și perspectivele pe termen lung şi
anume competitivitatea pe piața muncii. Suntem mai performanţi dacă vorbim mai
multe limbi străine și dacă dispunem de o diplomă
recunoscută pe plan internaţional.
·
A se evita competiția dintre limba
franceză şi limba engleză și a se evidenția,în schimb,
complementaritatea acestora.
În zilele noastre, a nu vorbi limba engleză este
considerat un dezavantaj. Într-adevar așa este, n-ai cum sa ignori
realitatea .
A învăța limba engleză, nu exclude învăţarea limbii franceze (sau a oricărei alte
limbi străine).
A vorbi o singură limbă este o limitare care
conduce către banal. Pe piața muncii va fi preferată
angajarea unui candidat ce vorbește mai multe limbi străine, în
defavoarea altuia care vorbește una singură. Viitorul
inseamnă multilingvism: în anul 2020, dacă vom vorbi o singură limbă, vom
fi la fel de dezavantajați ca acum 20 sau 30 de ani cand
nu se vorbea nici o limbă străină.
Prin
urmare este important să se cunoască cel puţin două limbi străine și să se obțină certificate în aceste două
limbi,
certificate ce sunt recunoscute aproape în întreaga lume. Deci, dacă se învață limba engleză şi limba franceză, susţinerea
examenului DELF este la fel de importantă ca susţinerea examenului Cambridge
sau testul american TOEFL (Test de engleza ca limbă străină).
De reţinut :
·
1st certificate Cambridge
corespunde nivelului B1 și are aceeași valoare ca nivelul B1
al examenului DELF.
·
Advanced Cambridge este de nivel B2 ca și
examenul DELF B2.
A obține o diplomă DELF și o
diplomă Cambridge este la fel de important, însă nu e obligatoriu ca ambele sa
fie de același nivel.
Un alt aspect important : examenul DELF
este mai ieftin decât examenul Cambridge. Aceasta nu înseamna ,,să vă prezentaţi
la DELF pentru că este mai ieftin’’ , ci ,,susţineţi şi examenul pentru DELF’’
căci este mai ieftin.
Măsuri de precauție :
DELF-ul presupune 4 diplome ce corespund unor 4 niveluri diferite
de cunoaştere a limbii:
-
DELF A1 (accesibil începând cu acumularea a 100 ore de studiu de
franceză)
-
DELF A2 (accesibil începând cu acumularea a 200 ore de studiu de
franceză)
- DELF
B1 (accesibil începând cu acumularea a 350 ore de studiu de franceză)
- DELF
B2 (accesibil începând cu acumularea a 450 ore de studiu de franceză)
Precauţia nr 1 : nu vă înscrieți la examen la o vârstă fragedă : nu se impune o vârstă limită, însă candidatul
trebuie sa fie destul de matur pentru a putea rezolva subiectele propuse. La o
vârstă cuprinsă între 13 şi14 ani, candidații pot avea dificultăți să
se exprime oral timp de 10-15 minute pe subiecte date. In funcţie de caz,
pentru o mai bună orientare asupra nivelului potrivit, accesați
site-ul CIEP (Centrul Internaţional de
Studii Pedagogice din Paris ),unde găsiți o serie de exemple de
subiecte.
Precauţia nr 2 : alegeți diploma care corespunde nivelului elevului : profesorul trebuie să-și
sfătuiască elevii în această privință. Nu există teste ce permit
identificarea nivelului de diplomă aleasă, de aceea, înainte de a înscrie elevul la examen, trebuie consultat profesorul
care-i cunoaște bine nivelul şi competenţele. Dacă elevul se înscrie
la Delf nivelul B1 doar pentru a fi scutit de proba scrisă si orală de limba
franceză la bacalaureat este în zadar dacă șansele sale de reușită
sunt minime. În acest caz, este mai bine ca elevul să-şi propună să ajungă la
nivelul B1 în momentul când are loc proba de limba franceză la bacalaureat.
Precauţia nr 3 : pregătirea şi
susţinerea examenului trebuie făcute din timp pentru a putea obține
diploma la momentul potrivit, conform calendarului înscrierii la bacalaureat.
Trebuie semnalat acest lucru elevilor: dacă se susţine examenul în clasa a XI-a nu va fi nici o
problemă, în schimb, dacă elevii se prezintă la examen în clasa a XII-a,
trebuie să o facă în cadrul sesiunii din luna noiembrie sau, cel târziu, în
luna februarie.
Precauţia nr 4 : candidatul trebuie să
cunoască și să fi rezolvat tipurile de subiecte propuse. De
asemenea, acesta trebuie să fi fost antrenat să comunice în limba franceză
(nu este suficient ca el să știe franceza, ci să fie capabil să
comunice în franceză).
Înainte de toate, examenul DELF se
pregătește pe parcursul orelor de limba franceză, la liceu şi chiar în clasele de gimnaziu.
Profesorul trebuie să-și organizeze metodele de predare
(planurile de lecție și metodologia) astfel încat, la
momentul dorit, elevul să fie capabil să se exprime în limba franceză pe o temă
dată, să întocmească un document scris (scrisoare oficială sau articol de
presă), etc.
Se recomandă urmarea unui curs
de pregătire. Pregătirea nu înseamnă doar efectuarea de simulări de teste ,,ci învățarea
în mod progresiv, cu ajutorul metodelor şi materialelor concepute special, a
tehnicilor comunicării în scris și oral (înțelegere și exprimare
scrisă/orală).
Sugestie : prezentaţi-vă la
DELF cu regularitate (A1 după un număr de 100-120 de
ore de franceză, A2 după un număr de 200-240 de ore de franceză, etc.). Care
sunt motivele ?
Primul motiv : astfel se face un antrenament în spiritul examenului
Al doilea motiv : se permite verificarea în mod constant a nivelul de franceză cu ajutorul
unei evaluări efectuată de comisii din exteriorul clasei şi a şcolii.
Al treilea motiv : se dobândeşte
astfel un ritm de învățare cu stabilirea unui
ţel final (DELF B2) și alte termene intermediare
(DELF A1, A2, B1).
În concluzie :
Pentru elevii interesați de limba franceză şi care au înțeles importanța pentru
viitorul lor profesional a cunoașterii mai multor limbi
străine la nivel ridicat, pregătirea pentru examenul DELF ar putea fi o
oportunitate.
Este
important să se renunțe la ideea de a selecta
elevii care au mai multe șanse de reușită la examen. Pregătirea pentru examen nu trebuie să
conste doar în câteva ore de simulare pentru elevii cei mai buni cu puţin timp
înaintea sesiunii.
Este de preferat să se identifice elevii care vor să susţină examenul DELF și să li se dea posibilitatea de a se perfecționa, de a atinge nivelul dorit prin cursuri de pregătire.
Este mai bine să se aibă în vedere cursuri de
pregătire cu o durată de mai multe luni : de exemplu, începerea cursurilor
de pregătire în luna septembrie sau octombrie pentru a putea susține examenul în luna februarie sau aprilie. În aceste
condiții, elevii care întâmpină
dificultăți, au timp să și le rezolve și
astfel să reușească la examen.
Cursurile
de pregătire pentru examenul DELF sunt o bună alternativă atunci când nu mai
există clase cu program intensiv de învăţare a francezei. În plus, pregătirea
pentru DELF permite unui număr din ce în ce mai mare de elevi dobândirea de
cunoştințe la un nivel mai ridicat si
urmarea unui curs centrat pe comunicare în cele mai bune condiții (grupa formată din elevi voluntari, deci, motivati,
efectiv redus în comparație cu cel al unei clase
normale).
Astfel, adolescentul va deține competenţe într-o franceză actuală, adaptată epocii
în care trăim.
●●●
Pentru informații și alte detalii, vizitați
Mediateca Francofonă JEAN MONNET - Petrila
Str. 8 Martie, Bl. 33/2 (Lângă SPLAS)